Simți că faci totul bine... și tot nu e destul?
Poate nu mă cunoști încă, dar dacă ai deschis această pagină, simt că avem ceva în comun. Și anume: oboseala aia tăcută, care nu se vede, dar care stă cu tine zi de zi.
E ca o presiune invizibilă care nu te lasă să te relaxezi, să te bucuri, să respiri pe bune.
Și știi care e partea cea mai ciudată? Pare că totul e bine, job, relație, viață. OK.
Ai bifat multe, ai muncit din greu, ai ajuns departe, dar ceva lipsește. Și nu e ceva ce poți cumpăra sau obține printr-un nou obiectiv. E vorba de o liniște interioară pe care ai pierdut-o pe drum.
Am fost acolo și încă mai apar momente în care acel ceva revine, dar azi știu ce să fac cu el. Și vreau să-ți povestesc cum.
Sunt în căutarea fericirii de cel puțin 10 ani. Am citit sute de cărți de dezvoltare personală și spiritualitate în română, am citit sute de cărți în engleză, am participat la zeci și sute de webinarii gratuite și plătite. Și înainte să le încep, aproape de fiecare dată aveam sentimentul: „aici voi găsi soluția”. ar nu era acolo. Nu m-am dezamăgit și am tot perseverat.
Fără să știu, eu eram de fapt, cu fiecare pas, tot mai aproape, dar nu vedeam acest lucru.
La un moment dat, am avut o clipă de claritate: aveam un fel de perfecționism subtil, sub care se ascundea fericirea mea. Nu puteam vedea fericirea din cauza așteptărilor mele ghidate de acest perfecționism, deși era chiar sub nasul meu.
Am început să fac acțiuni concrete spre relaxarea și eliminarea perfecționismului din viața mea, și acum pot să spun că sunt fericit și împlinit.
Nu spun că este și cazul tău, dar dacă îți dorești să afli dacă perfecționismul este prezent în viața ta și vrei să știi și sub ce formă, să știi că am pregătit un chestionar detaliat pentru a descoperi asta.
Dacă ești curajos și sincer cu tine, vei afla niște adevăruri care, în prezent, te blochează.
Dacă ești dispus să încerci și să faci pași concreți spre fericirea ta, accesează butonul de mai jos.
Te regăsești în aceste situații ?
Anxietate constantă
Frica permanentă de a nu fi suficient de bun duce la o stare cronică de alertă și epuizare mentală.
Relații deteriorate
Standardele imposibile aplicate ție și celor din jur creează distanță și conflicte în relațiile importante.
Timp pierdut
Revizuirea excesivă și amânarea duc la procrastinare și pierderi de oportunități valoroase.
Sănătate compromisă
Stresul cronic cauzat de perfecționism duce la probleme de sănătate fizică și epuizare emoțională.
De ce simți asta? De unde pornește totul?
Perfecționismul nu e despre dorința de a face lucrurile bine. Este despre frica de a nu greși. Despre teama că, dacă nu ești mereu „la înălțime”, vei fi judecat(ă) sau respins(ă).
Poate nu ştii exact când a început, dar știi că e acolo. E senzația aia că ești mereu „pe fază”. Că trebuie să anticipezi. Să controlezi. Să eviti greşelile. Să fii mereu cu un pas înainte. Să nu deranjezi. Să nu te faci de râs.
Nu te-ai născut cu această presiune. Ai învățat-o. Poate în copilărie, când aprecierea venea doar după rezultate. Poate într-un mediu unde greşeala era pedepsită. Sau poate ai crescut crezând că valoarea ta depinde de cât faci şi cât demonstrezi.
Această condiționare creează un tipar: „Fac - merit - exist" şi când asta devine normă, orice clipă de odihnä pare o vină. Orice ezitare, un eșec. Orice emoție umană, un obstacol.
Pentru că ai învățat că trebuie să faci lucrurile „bine". Mereu. Să fii atent(ă), pregătit(ă), de ajutor, la înălțime. Așa ai fost apreciat(ă) Aşa ai fost văzut(ă). Şi în timp, ai ajuns să crezi că valoarea ta depinde de cum te descurci, nu de cine esti.
Problema? E că ai uitat cum e să fii pur şi simplu tu, fără să demonstrezi nimic. Ai devenit expert(ă) în a face față, dar nu mai ştii cum se simte să fii liber(ă) în interior.
De multe ori, de când eram mici, am învățat că dacă suntem buni, cuminţi, perfecți - primim iubire. Dacă greşim - se strică ceva.
Aşa am început să căutăm siguranța în control. În performanță. În a nu greşi.
Cum te afectează zilnic?
Cum se simte această presiune în viața ta?
❗️ Îți spui mereu „nu e suficient", chiar și când toți ceilalți te apreciază.
❗️ Nu te poți bucura cu adevărat de reuşitele tale
❗️ Eşti obosit(ă), dar nu-ţi dai voie să te opreşti
❗️ Te compari constant cu alții, deşi ştii că n-ar trebui
❗️ În capul tău rulează o listă nesfârşită de „ar fi trebuit să..."?
❗️ Te simți vinovată dacă spui „nu”
❗️ Ai un standardele puse prea sus şi nici nu ştii dacă se pot atinge.
❗️ Îți e greu să ceri ajutor sau să te odihnești
❗️ Ai succes, dar nu-l simți
❗️ Vocea critică din capul tău e mereu mai tare decât oricine altcineva
❗️ Când te uiți în oglindă, vezi un om epuizat, nu unul împlinit
❗️ Pui nevoile celorlalți pe primul loc
Ce pierzi dacă nu schimbi nimic?
Fiecare zi în care amâni, e o zi în care vocea critică devine mai convingătoare, mai logică, mai... normalizată. Înveți să trăieşti cu presiunea ca și cum ar fi „doar felul tău de a fi".
Şi poate nici nu-ţi mai dai seama că e o poveste, nu un adevär. Dar în timp, povestea asta te convinge că nu meriți linişte, bucurie, pauză. Că viața nu e despre a simți, ci despre a dovedi.
Si asta... e un pret prea mare.
Este timpul să schimbi direcția!
Știi deja răspunsul...
Te obişnuieşti cu presiunea. Cu oboseala. Cu auto-critica. Şi fără să-ți dai seama, devii un robot eficient care bifează totul... dar simte din ce în ce mai puțin. Pasiunea scade. Energia devine artificială. Relația cu tine devine o serie de corecturi, nu de sprijin. Iar în timp, uiți cine erai înainte să pornești pe acest drum.
Ce se întâmplă dacă nu schimbi nimic?
-
Tiparul tău se întărește.
-
Relaţiile tale devin superficiale sau tensionate pentru că e greu să te conectezi autentic când tu însuți nu te mai simți întreg(ä).
-
Oboseala devine normală. Burnout-ul inevitabil.
-
Îți pierzi direcția, dar continui să alergi - fără să ştii după ce.
-
Viața devine un checklist. lar tu - un executant al propriilor aşteptări nerealiste.
-
Te vei epuiza. Vei simți că nimic nu te mai entuziasmează.
-
Perfecționismul te face să lupți, dar nu te lasă să trăiești cu adevărat.
Cum va arăta viața ta dacă nu acționezi acum?
Mai mult din același lucru. Mai multă muncă. Mai puțină claritate. Mai multă presiune. Mai puțină bucurie. Mai multă performanță. Mai puțin sens. Sună cunoscut?
Atunci citește mai departe!
Fiecare lună, săptămână, zi în care amâni e un pas mai departe de autenticitate. Dorința de schimbare se toceste. Speranța se stinge. Devii imun(ă) la propriile semnale de alarmă. Şi incepi să crezi că aşa e viața. Nu pentru că e adevărat, ci pentru că ți-ai învățat bine lecția de supraviețuire.
Adevărul e că viața nu stă pe loc cât tu încerci să te decizi. Timpul trece. Tiparul se adâncește. Şi cu fiecare zi în care nu schimbi nimic, devine mai greu să-ți aminteşti cum se simte uşurarea, liniştea, autenticitatea. Nu pentru că nu mai poți. Ci pentru că te-ai învăţat cu „a merge înainte", chiar şi când ești pe avarie.
SOLUȚIILE MELE
Cum te ajut să depășești perfecționismul
Cu cât mai mult amâni adresarea perfecționismului,
cu atât mai mult riști să ratezi bucuria vieții autentice.
Iată cum putem lucra împreună pentru a transforma tiparele limitative
într-o mentalitate de creștere și echilibru.
Coaching individual
Transformă mentalitatea perfectionist care îți fură bucuria într-una de creștere și acceptare.
-
Identificarea surselor perfecționismului
-
Tehnici de gestionare a autocriticii
-
Recalibrarea standardelor personale
-
Plan personalizat de implementare
Workshop-uri de grup
Învață alături de alte persoane care se confruntă cu aceleași provocări într-un mediu de suport.
-
Exerciții practice de autocompasiune
-
Schimb de experiențe și perspective
-
Tehnici de mindfulness pentru perfecționiști
-
Strategii de implementare graduală
Program intensiv
Program complet de 12 săptămâni pentru transformarea profundă a mentalității perfecționiste.
-
Restructurare cognitivă aprofundată
-
Integrarea noilor tipare de gândire
-
Dezvoltarea relațiilor autentice
-
Monitorizare și ajustare continuă
Cum se schimbă viața după o colaborare cu mine.
Îți regăseşti spațiul interior. Nu ca pe un lux, ci ca pe o nevoie esențială. Redescoperi vocea din tine care spune: „Esti bine."
Iți relaxezi standardele fără să-ți pierzi ambiția. Înveți să creezi fără să te consumi. Relația cu tine devine sursa de energie, nu teren de luptă. Nu e o soluție magică. Dar e reală. Şi funcționează.
-
Te reconectezi cu cine ești când nu mai ai nimic de dovedit
-
Găsești bucurie în simplitate, nu doar în bifarea realizărilor
-
Înveți să te opreşti şi totuşi să simți valoare
-
Creezi spațiu pentru autenticitate, nu doar eficienţă.
-
Înveți să te opreşti fără să te simți vinovat(ă)
-
Redescoperi o voce interioară care îți e aliat, nu duşman
-
Reînveți ce înseamnă să trăiești, nu doar să funcționezi
-
În loc să-ți demonstrezi valoarea, începi să o simți.
-
Îți recuperezi liniştea interioară.
-
Nu mai muncești pentru a dovedi, ci pentru a crea
-
Simţi că ești suficient(ă), chiar şi fără să faci nimic.
-
Te bucuri de viață fără să o controlezi obsesiv.
Procesul meu nu e despre a deveni „mai bun(ă)".
E despre a te reîntâlni cu tine, fără mască Îți arăt cum să ieşi din presiunea internă fără să-ți pierzi motivația.
Nu e magie, E proces. Dar e real și te ransformă.
Cum va arăta viața ta după.
O dimineață în care te trezești fără anxietate. O zi în care nu te simți obligat(ă) să dovedești nimic. O seară în care te bucuri de tine, fără explicații.
O zi în care să nu simți că trebuie să demonstrezi ceva. Să te bucuri sincer de o oră de pauză. Să nu-ți mai fie teamă de liniște. Să spui NU fără vină și DA cu convingere.
Gânduri care nu te mai biciuiesc. Decizii care nu vin din frică. Relații care nu sunt negociate prin performanță. O viață care nu e perfectă, dar care e vie.
Imaginează-ți o viață în care poți spune: „Am făcut destul pe ziua de azi. Sunt mândră de mine.”
Imaginează-ți o minte care tace, un corp care nu tremură de anxietate mascată, o voce interioară care spune: „Ești bine.”